Dreptul urbanismului și construirii
Planificarea urbană înseamnă, proiectarea și reglementarea utilizărilor spațiului care se concentrează pe forma fizică, funcțiile economice și impacturile sociale ale mediului urban și pe amplasarea diferitelor activități în cadrul acestuia. Planificarea urbană se preocupă atât de dezvoltarea terenurilor neconstruite („terenuri verzi”), cât și de revitalizarea părților existente ale orașului, implicând astfel stabilirea obiectivelor, colectarea și analiza datelor, prognozarea, proiectarea, gândirea strategică și consultarea publică.
Creșterea rapidă a populației urbane din România și în special din Municipiul Cluj-Napoca și zona metropolitană a acestuia, a făcut ca planificarea amenajării teritoriului în general și planificarea urbană să fie esențiale în special pentru menținerea unor societăți sănătoase, ordonate, prospere și coezive la nivel local, regional și național.
Obiectivul pentru fiecare administrație la nivel general și local, precum și pentru fiecare individ ar trebui să fie atingerea „durabilității” înțeleasă ca „dezvoltare care răspunde nevoilor prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”.
Deși există un consens larg asupra acestui obiectiv general, cele mai multe dintre deciziile majore de planificare urbană implică compromisuri între obiectivele subsidiare și implică deseori conflicte.
Prin urmare, înțelegerea modului în care legile și reglementările de urbanism afectează gestionarea și creșterea populației contribuie la stabilitatea socială, la respectarea legii și păstrarea ordinii.
Avocatul specializat în dreptul urbanismului și construirii oferă clienților săi servicii juridice integrate pe parcursul diferitelor etape ale procesului de dezvoltare urbană. Cum ar fi, dar fără a se limita la: